sâmbătă, 30 aprilie 2011

Ernesto Sabato a pasit in ultimul Tunel

Peste nici doua luni, pe 24 iunie, ar fi implinit 100 de ani. Din pacate, marele prozator argentinian nu ne-a oferit prilejul sa il aniversam la centenar, ceea ce trebuia sa fie un festin se va transforma, inevitabil, intr-o evocare pioasa. Cu o biografie cum numai sud-americanii stiu sa aiba - studii exceptionale (in cazul sau, un doctorat in fizica, finalizat cu un loc de munca de lux - Laboratorul Curie din Paris), o tinerete militanta, angajata politic, urmata de o dez-vrajire ideologica, renuntarea la profesie pentru a se dedica in exclusivitate scrisului, o batranete lunga si linistita, plina de onoruri pe deplin meritate (din pacate, este un alt scriitor genial care ne paraseste fara sa fi primit Nobelul). Ca si Tunelul, romanul sau de debut din 1948, care reprezinta una dintre revelatiile mele adolescentine, reluat mai apoi, in timp, de cateva ori, Sabato insusi mi se pare o sinteza a spiritului sud-american si, in acelasi timp, un deschizator de drumuri, pe care au pasit mai apoi, cu nonsalanta, un Llosa, Cortazar sau Marquez. Un spirit liber, de un civism exemplar, un intelectual implicat si un scriitor de o calitate incontestabila. Dumnezeu sa-l odihneasca!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu